Mc 14:27
Şi le-a zis Iisus: „În această noapte toţi vă veţi poticni c, că scris este: Bate-voi păstorul şi se vor risipi oile;
In 16
Cuvântarea de despărţire (III): prigonirile viitoare; ajutorul Mângâietorului; întristarea schimbată în bucurie; rugăciunea în numele lui Iisus; „Eu am biruit lumea“.
1Pe acestea vi le-am grăit ca să nu vă poticniţi a.
2Vă vor scoate din sinagogi; ba chiar vine ceasul când tot cel ce vă va ucide să creadă că-I aduce închinare lui Dumnezeu.
3Şi pe acestea le vor face, pentru că nu L-au cunoscut pe Tatăl Meu, şi nici pe Mine.
4Iar pe acestea vi le-am grăit pentru ca, atunci când va veni ceasul lor, să vă aduceţi aminte că vi le-am spus. Dar nu vi le-am spus de la'nceput, pentru că eram cu voi.
5Acum însă Mă duc la Cel ce M'a trimis, şi nimeni din voi nu Mă întreabă: Unde Te duci?
6Ci pentru că v'am grăit acestea, întristarea v'a umplut inima.
7Dar vă spun Eu vouă adevărul: De folos vă este ca Eu să Mă duc. Că dacă nu Mă voi duce, Mângâietorul nu va veni la voi; iar dacă Mă voi duce, Îl voi trimite la voi.
8Şi El, odată venit, va vădi lumea de păcat şi de dreptate şi de judecată b:
9de păcat, pentru că ei nu cred în Mine;
10de dreptate, pentru că Eu Mă duc la Tatăl Meu, iar voi nu Mă veţi mai vedea;
11şi de judecată, pentru că stăpânitorul acestei lumi a fost judecat.
12Încă multe am a vă spune, dar nu le puteţi purta acum.
13Dar când va veni Acela, Duhul Adevărului, El vă va călăuzi întru tot adevărul c; că nu de la Sine va grăi, ci cele ce va auzi va grăi şi pe cele viitoare vi le va vesti.
14Acela Mă va slăvi, pentru că dintru al Meu va lua şi vă va vesti.
15Toate câte le are Tatăl, ale Mele sunt; de aceea am zis că dintru al Meu va lua şi vă va vesti.
16Puţin şi nu Mă veţi mai vedea, şi iarăşi puţin şi Mă veţi vedea, pentru că Eu Mă duc la Tatăl“.
17Atunci unii dintre ucenicii Săi ziceau între ei: „Ce este aceasta, că ne spune: Puţin şi nu Mă veţi mai vedea, şi iarăşi puţin şi Mă veţi vedea; şi că: Mă duc la Tatăl?“
18Deci ziceau: „Ce este aceasta ce zice: Puţin? Nu ştim ce grăieşte...“.
19Iisus a cunoscut că voiau să-L întrebe şi le-a zis: „Despre aceasta vă întrebaţi între voi, că am zis: Puţin şi nu Mă veţi mai vedea, şi iarăşi puţin şi Mă veţi vedea?
20Adevăr, adevăr vă spun că voi veţi plânge şi vă veţi tângui, iar lumea se va bucura. Voi vă veţi întrista, dar întristarea voastră se va preface în bucurie.
21Femeia, când e să nască, se întristează, pentru că i-a sosit ceasul; dar după ce naşte copilul nu-şi mai aduce aminte de durere, pentru bucuria că s'a născut om pe lume.
22Aşadar, şi voi sunteţi trişti acum, dar Eu iarăşi vă voi vedea şi inima voastră se va bucura şi bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi.
23Şi în ziua aceea nu Mă veţi mai întreba nimic. Adevăr, adevăr vă spun: Orice veţi cere de la Tatăl în numele Meu, El vă va da.
24Până acum nimic n'aţi cerut în numele Meu; cereţi şi veţi primi, pentru ca bucuria voastră să fie deplină.
25Pe acestea vi le-am grăit în pilde. Va veni ceasul când nu vă voi mai grăi în pilde, ci deschis vă voi vesti despre Tatăl.
26În ziua aceea veţi cere în numele Meu; şi nu vă zic că Eu Îl voi ruga pe Tatăl pentru voi,
27de vreme ce Însuşi Tatăl vă iubeşte, pentru că voi M'aţi iubit pe Mine şi aţi crezut că Eu de la Dumnezeu am ieşit.
28Ieşit-am de la Tatăl şi am venit în lume; iarăşi las lumea şi Mă duc la Tatăl“.
29Zis-au ucenicii Săi: „Iată că acum grăieşti lămurit şi nu spui nici o pildă;
30acum ştim că Tu pe toate le ştii şi nu ai nevoie să Te întrebe cineva. De aceea credem că de la Dumnezeu ai ieşit“.
31Iisus le-a răspuns: „Credeţi acum?
32Iată, vine ceasul – şi a şi venit – ca voi să vă risipiţi fiecare la ale sale şi pe Mine să Mă lăsaţi singur. Dar nu sunt singur, pentru că Tatăl este cu Mine.
33Pe acestea vi le-am grăit, pentru ca'ntru Mine pace să aveţi. În lume necaz veţi avea; dar îndrăzniţi!: Eu am biruit lumea!“