Lc 16:15
Şi el le-a zis: „Voi sunteţi cei ce vă faceţi pe voi înşivă drepţi înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaşte inimile; căci ceea ce la oameni este înalt, urâciune este înaintea lui Dumnezeu.
Ir 20
Ieremia în temniţă. Plângerea sa.
1Iar Paşhur, fiul preotului Imer, cel ce fusese numit şi veghetor al casei Domnului, l-a auzit pe Ieremia profeţind aceste cuvinte.
2Şi l-a lovit şi l-a aruncat în temniţa jilavă a, ce se afla lângă poarta casei de sus, cea care dădea în templul Domnului.
3Apoi Paşhurr l-a scos pe Ieremia din temniţa jilavă, iar Ieremia i-a zis: „Domnul nu te-a numit cu numele de Paşhurr, ci cu acela de Surghiunitul.
4Căci aşa zice Domnul: Iată, Eu voi face ca tu să fii dus în surghiun b împreună cu toţi prietenii tăi; ei vor cădea sub sabia duşmanilor lor, iar ochii tăi îi vor vedea; iar pe tine şi pe întregul Iuda vă voi da în mâinile regelui Babilonului; acesta îi va robi şi cu săbiile îi va tăia'n bucăţi.
5Şi toată puterea acestei cetăţi şi toată strânsura ei şi toate vistieriile regelui lui Iuda le voi da în mâinile vrăjmaşilor acestuia, iar ei le vor duce în Babilon.
6Iar tu şi casnicii tăi veţi merge în robie; tu vei muri în Babilon, şi acolo vei fi îngropat, tu şi toţi prietenii tăi cărora le-ai profeţit minciuni“.
7
Tu m'ai amăgit, Doamne, c
iar eu m'am amăgit;
Tu ai fost puternic, Tu ai biruit,
eu m'am făcut de râs;
fără'ncetare'n toată ziua sunt batjocorit.
8
Da, eu cu graiul meu amar voi râde,
la răscoală şi sleire voi chema,
căci cuvântul Domnului mi-a devenit ocară
şi'n zilele mele toate, bătaie de joc.
9
Atunci am zis:
Numele Domnului nu-l voi mai numi
şi'ntru numele Său nu voi mai grăi!...
Dar asta-mi era în oase ca o văpaie-aprinsă;
mă şubrezesc din toate'ncheieturile
şi cad sub propriile mele puteri.
10
Ocara multora am auzit-o,
a celor adunaţi prin preajmă:
„Ridicaţi-vă!;
laolaltă să ne ridicăm împotrivă-i,
bărbaţii toţi, prietenii lui!
Băgaţi de seamă la ce-şi pune el în gând:
poate că se va amăgi,
iar noi îl vom învinge
şi răzbunaţi vom fi asupră-i!“
11
Dar Domnul e cu mine ca un războinic tare;
iată de ce ei m'au prigonit,
dar au rămas buimaci; d
umplutu-s'au de ruşine,
că nu şi-au priceput ocara veşnică, de neuitat.
12
Doamne, Tu, Cel ce pătrunzi pe cele drepte,
Tu, Cel ce cunoşti rărunchii şi inimile,
fă ca eu să-Ţi văd răzbunarea asupră-le,
că Ţie Ţi-am încredinţat apărarea mea!
13
Cântaţi-I Domnului, laude cântaţi-I,
că El a scos sufletul săracului
din mâna răufăcătorilor!
14
Blestemată fie ziua'n care m'am născut!;
da, ziua'n care maica m'a născut
să nu fie binecuvântată!
15
Blestemat fie omul care i-a vestit tatălui meu:
„Un fiu ţi s'a născut!“
16
Bucură-se omul acela
precum cetăţile pe care Domnul le-a prăpădit cu mânie,
fără să-I pară rău:
strigăt audă dimineaţa,
răcnete de jale'n amiazăzi!
17
Că nu m'a ucis în pântecele maicii mele!;
că maică-mea nu mi s'a făcut mormânt
şi pântece de ne'ncetată zămislire!
18
La ce bun ieşit-am eu din pântece?:
Să văd doar osteneală şi durere
şi să-mi istovesc zilele'n ruşine?