Prin Diaspora (Împrăştiere) se înţelege emigraţia iudaică (vezi nota de la FA 2, 5). Iacob foloseşte termenul pentru ai desemna pe creştinii răspândiţi în toată lumea, cei ce alcătuiesc Ierusalimul cel nou, adevăratul „Israel al lui Dumnezeu" (Ga 6, 16).