= Fiul născut din Tatăl înaintea oricărei făpturi. Atributul (In 1, 14, 18 ş. a.) indică unicitatea Fiului în raport cu Sfânta Treime, ca singur născut din Tatăl, pe când acela de Întâi-Născut (protótokos) din textul de faţă indică anterioritatea naşterii Fiului în raport cu crearea lumii. Acest verset luminează, o dată mai mult, sensul exact al textului din Lc 2, 7: aşa cum aici Fiul nu este „cap de serie“ al făpturilor, nici acolo Iisus, Fiul Mariei, nu este „cap de serie“ al unor „fraţi“ mai mici.