Ap 22:19
iar de va scoate cineva ceva din cuvintele cărţii acestei profeţii, Dumnezeu îi va scoate partea lui din pomul vieţii şi din cetatea cea sfântă, care sunt arătate în cartea aceasta.
Pr 30
CAPITOLUL 30
Alte proverbe.
1Pe acestea le spune omul către cei ce se încred în Dumnezeu; eu mă opresc.
2Fiindcă eu sunt cel mai neînţelept dintre toţi oamenii
şi'n mine nu se află înţelepciunea oamenilor.
3Înţelepciunea m'a învăţat-o Dumnezeu,
căci eu cunosc înţelepciunea sfinţilor.
4Cine S'a suit în cer şi S'a pogorât?
Cine Şi-a adunat vânturile în sân?
Cine a învelit apele într'o haină?
Cine stăpâneşte peste toate marginile pământului?
care Îi este numele?
sau care este numele copiilor Lui?
5Că toate cuvintele lui Dumnezeu sunt în foc lămurite
şi El îi apără pe cei care-L cinstesc.
6Nu adăuga tu la cuvintele Lui,
ca nu cumva El să te mustre, iar tu să devii mincinos.
7Două lucruri cer eu de la Tine,
şi să nu mi le iei în nume de rău atât cât eu trăiesc:
8îndepărtează de la mine deşertăciunea şi minciuna
şi nu-mi da bogăţie sau sărăcie;
rânduieşte-mi ce trebuie, şi-i de-ajuns;
9ca nu cumva, săturându-mă, să devin mincinos şi să zic: Cine mă vede?;
sau, sărac fiind, să fur, şi'n deşert să jur pe numele lui Dumnezeu.
10Să nu dai un serv pe mâna stăpânului,
ca nu cumva el să te blesteme, iar tu să fii nimicit. a
11Urmaşii răi îşi blesteamă tatăl
şi nu-şi binecuvintează mama.
12Urmaşii răi se cred a fi drepţi,
dar nu-şi curăţă deprinderile.
13Urmaşii răi au ochi trufaşi
şi cu genele ochilor se înalţă.
14Urmaşii răi îşi au dinţii săbii
şi măselele cuţite,
ca să-i mistuie şi să-i înfulece pe neputincioşii pământului
şi pe cei ce mai sunt cu ei sărmani între oameni.
15O lipitoare avea trei fete preaiubite;
şi acestea trei n'o săturau,
iar a patra nu ajungea să spună: Destul!
16Iadul şi dragostea femeii
şi pământul nesătul de apă
şi apa însăşi, şi focul nu vor spune: Destul!
17Ochiul care-şi râde de un tată
şi necinsteşte bătrâneţea unei mame,
pe acela ciorile de pe vale să-l scoată
şi vulturii tineri să-l mănânce!
18Trei sunt lucrurile pe care nu le pot înţelege,
iar pe al patrulea nu-l ştiu:
19urma vulturului când zboară,
căile şarpelui pe stâncă
şi cărarea corăbiei ce merge pe mare;
şi căile omului în tinereţile lui.
20Aşa este calea femeii adultere:
se spală pe mâni de ceea ce a făcut
şi zice că n'a făcut nimic în afară de cale.
21De trei lucruri tremură pământul,
iar pe al patrulea nu-l poate suferi:
22dacă o slugă domneşte,
dacă nebunul se satură de bucate
23sau dacă slujnica îşi va alunga stăpâna;
sau dacă o femeie urâcioasă nimereşte bărbat bun.
24Sunt pe pământ şi patru lucruri mai mici,
dar ele sunt mai înţelepte decât cele înţelepte:
25furnicile, care sunt slabe,
dar îşi pregătesc vara hrană;
26aricii, neam slab,
care-şi fac casele în piatră;
27lăcustele, care nu au rege,
dar merg în rânduială ca la o poruncă;
28şi salamandra, care se reazemă pe mâini şi poate fi lesne prinsă cu mâna,
dar locuieşte în castelele regilor.
29Şi trei sunt lucrurile care umblă sporind,
şi un al patrulea care merge bine:
30puiul de leu, mai puternic decât toate fiarele,
care nu ocoleşte şi nici că se teme de vreo fiară;
31cocoşul, care umblă semeţ printre găini;
şi ţapul care călăuzeşte turma;
şi regele care vorbeşte deschis în faţa unui neam.
32Dacă te vei da pradă voioşiei
şi-ţi vei întinde mâna într'o ceartă, fără cinste vei fi.
33Mulge lapte şi va fi unt;
stoarce nări şi va ieşi sânge;
smulge cuvinte: vor ieşi certuri şi vrajbă.