[ VTVechiul Testament
[ PrProverbele lui Solomon
[ Cap. 31 ]CAPITOLUL 31
Lauda femeii harnice.
1Cuvintele mele sunt spuse de Dumnezeu –
răspunsul dumnezeiesc al unui rege pe care maica lui l-a învăţat.
2Ce anume, fiule, vei păstra: Ce? Graiurile lui Dumnezeu.
Fiule, tu, întâiul meu născut, ţie îţi vorbesc:
Ce?, fiu al pântecelui meu;
Ce?, fiu al făgăduinţelor mele:
3Avuţia ta n'o da femeilor, nici mintea şi nici viaţa, aşa ca pe urmă să-ţi pară rău.
4Pe toate fă-le cu socotinţă,
cu socotinţă să bei vin.
Cei puternici sunt puşi pe mânie,
aşadar, să nu bea vin,
5ca nu cumva, bând, să-şi uite de înţelepciune
şi să nu-i poată judeca cu dreptate pe cei slabi.
6Băutură tare să le daţi celor cuprinşi de mâhnire
şi vin de băut celor ce sunt în dureri,
7ca să-şi poată uita de sărăcie
şi să nu-şi mai amintească de necazuri.
8Deschide-ţi gura cu cuvântul lui Dumnezeu
şi pe toţi judecă-i după cuviinţă.
9Deschide-ţi gura şi judecă drept
şi pune la inimă pricina celui sărac şi slab.
10Cine va afla o femeie vrednică?
fiindcă una ca aceasta e mai preţioasă decât nestematele.
11Inima bărbatului ei are încredere într'însa;
una ca aceasta nu va avea lipsă de bune dobândiri,
12căci ea lucrează toată viaţa spre binele bărbatului ei.
13Adunând lână şi in, ea cu mâinile ei le face de folos.
14Ea e ca o corabie neguţătorind de departe:
aşa îşi agoniseşte traiul.
15Şi se scoală de-noapte
şi le dă casnicilor de mâncare
şi slujnicelor de lucru.
16Ea vede o moşie şi o cumpără
şi cu roada mânilor ei sădeşte stăpânire.
17Îşi strânge cingătoarea pe mijloc
şi braţul şi-l întăreşte pentru lucru.
18Din deprindere ştie că bine este a lucra
şi lampa ei nu se stinge toată noaptea.
19Braţele şi le întinde spre ceea ce e de trebuinţă
şi mâinile şi le îndeamnă spre fus.
20Mâinile i le deschide nevoiaşului
şi hrană îi întinde săracului.
21Când bărbatul ei întârzie undeva, departe,
el nu duce grijă de cele de acasă,
căci toţi ai ei sunt îmbrăcaţi.
22Soţului ei îi face haine cu ţesătură deasă,
iar ea e îmbrăcată în vison şi porfiră.
23Bărbatul ei devine om de cinste în cetate
când stă în adunare cu bătrânii ţinutului.
24Ea face pânzeturi subţiri şi le vinde Fenicienilor. a
şi cingători Canaaneenilor.
25Gura şi-o deschide cu grijă şi măsură
şi rânduială-i pune gurii sale.
26Ea se îmbracă în putere şi cinste
şi'n zilele ei de pe urmă se veseleşte.
27Deprinderile casnicilor ei sunt pline de grijă,
iar ea nu-şi mănâncă pâinea în trândăvie.
28Iar gura şi-o deschide cu înţelepciune şi după rânduială.
În bunătate şi-a crescut copiii şi i-a îmbogăţit,
iar soţul ei o laudă:
29„Multe fete au dobândit bogăţie,
multe au înfăptuit putere,
dar tu le-ai întrecut şi le-ai covârşit pe toate“.
30Farmecele sunt mincinoase, deşartă-i frumuseţea femeii,
căci femeia înţeleaptă va fi binecuvântată,
şi ea să laude frica de Domnul.
31Daţi-i din roada mâinilor sale
şi lăudat în cetate să-i fie bărbatul!