[ NTNoul Testament
[ InEvanghelia după Ioan
[ Cap. 5 ]Vindecarea slăbănogului de la scăldătoarea Betezda. Iisus vorbeşte despre puterea Sa dumnezeiască.
1După acestea era o sărbătoare a Iudeilor, şi Iisus S'a suit la Ierusalim.
2Iar în Ierusalim, lângă Poarta Oilor, este o scăldătoare care se numeşte pe evreieşte Betezda, având cinci pridvoare a.
3În acelea zăcea mulţime de bolnavi: orbi, şchiopi, uscaţi, aşteptând mişcarea apei.
4Că înger al Domnului se pogora din când în când în scăldătoare şi tulbura apa; şi cel ce intra întâi după tulburarea apei se făcea sănătos de orice boală era ţinut.
5Şi era acolo un om care de treizeci şi opt de ani era bolnav.
6Pe acesta văzându-l Iisus zăcând, şi ştiind că este aşa încă de multă vreme, i-a zis: „Vrei să te faci sănătos?“
7Bolnavul I-a răspuns: „Doamne, om nu am ca să mă arunce în scăldătoare când se tulbură apa; că până merg eu, altul se coboară înaintea mea“.
8Iisus i-a zis: „Ridică-te, ia-ţi patul şi umblă!“
9Şi îndată omul s'a făcut sănătos; şi şi-a luat patul şi umbla. Dar în ziua aceea era sâmbătă.
10Deci ziceau Iudeii către cel vindecat: „E sâmbătă şi nu-ţi este îngăduit să-ţi iei patul“.
11Iar el le-a răspuns: „Cel care m'a făcut sănătos, El mi-a zis: Ia-ţi patul şi umblă!“
12Ei l-au întrebat: „Cine este omul care ţi-a zis: Ia-ţi patul şi umblă!?“
13Dar cel vindecat nu ştia cine este; că Iisus Se dăduse la o parte, fiind mulţime în acel loc.
14După aceasta l-a găsit Iisus în templu şi i-a zis: „Iată că te-ai făcut sănătos; de acum să nu mai greşeşti, ca să nu-ţi fie ceva mai rău“.
15Omul s'a dus şi le-a spus Iudeilor că Iisus este Cel ce l-a făcut sănătos.
16Şi pentru aceasta Îl prigoneau Iudeii şi căutau să-L omoare, că făcea acestea sâmbăta.
17Iar Iisus le-a răspuns: „Tatăl Meu până acum lucrează; şi Eu lucrez“.
18Deci pentru aceasta căutau şi mai mult Iudeii să-L omoare, nu numai pentru că dezlega sâmbăta, ci şi pentru că zicea că Dumnezeu este Tatăl Său, făcându-Se pe Sine deopotrivă cu Dumnezeu.
19Dar Iisus le-a răspuns şi le-a zis: „Adevăr, adevăr vă spun: Fiul nu poate să facă nimic de la Sine, dacă nu-L va vedea pe Tatăl făcând; căci pe cele ce le face El, pe acestea şi Fiul asemenea le face.
20Căci Tatăl Îl iubeşte pe Fiul şi-I arată tot ce face; şi lucruri mai mari decât acestea Îi va arăta, pentru ca voi să vă miraţi.
21Că precum Tatăl îi învie pe cei morţi şi le dă viaţă, tot aşa şi Fiul dă viaţă celor ce El voieşte.
22Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata I-a dat-o Fiului,
23pentru ca toţi să-L cinstească pe Fiul aşa cum Îl cinstesc pe Tatăl. Cel ce nu-L cinsteşte pe Fiul nu-L cinsteşte pe Tatăl Carele L-a trimis.
24Adevăr, adevăr vă spun: Cel ce ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel care M'a trimis, are viaţă veşnică şi la judecată nu va veni, ci s'a mutat din moarte la viaţă.
25Adevăr, adevăr vă spun, că vine ceasul, şi acum este, când morţii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, şi cei ce vor auzi vor învia.
26Că precum Tatăl are viaţă întru Sine, aşa I-a dat şi Fiului să aibă viaţă întru Sine;
27şi putere I-a dat să facă judecată, pentru că El este Fiul Omului.
28Nu vă miraţi de aceasta; că vine ceasul când toţi cei din morminte Îi vor auzi glasul;
29şi cei ce au făcut cele bune vor ieşi spre învierea vieţii, iar cei ce au făcut cele rele, spre învierea osândei.
30Eu nu pot să fac de la Mine nimic; judec după cum aud b, şi judecata Mea este dreaptă; pentru că nu caut voia Mea, ci voia Celui ce M'a trimis.
31Dacă mărturisesc Eu despre Mine Însumi, mărturia Mea nu este adevărată.
32Altul este Cel ce mărturiseşte despre Mine; şi ştiu că adevărată este mărturia pe care El o mărturiseşte despre Mine.
33Voi aţi trimis la Ioan, şi el a mărturisit adevărul.
34Dar Eu nu de la om iau mărturia, ci pe acestea vi le spun pentru ca voi să vă mântuiţi.
35Ioan era făclia care arde şi luminează, şi voi aţi vrut să vă veseliţi o clipă întru lumina lui.
36Dar Eu am mărturie mai mare decât a lui Ioan; că lucrurile pe care Mi le-a dat Tatăl să le săvârşesc, lucrurile acestea pe care le fac, ele mărturisesc despre Mine, cum că Tatăl M'a trimis.
37Şi Tatăl, Cel ce M'a trimis, El a mărturisit despre Mine. Nici glasul nu I l-aţi auzit vreodată, nici faţa nu I-aţi văzut-o;
38şi cuvântul Său nu sălăşluieşte întru voi, pentru că voi nu credeţi în Cel pe Care El L-a trimis.
39Voi cercetaţi Scripturile, de vreme ce socotiţi că în ele aveţi viaţă veşnică; şi ele sunt cele ce mărturisesc despre Mine;
40iar voi nu vreţi să veniţi la Mine pentru ca viaţă să aveţi!
41Slavă de la oameni nu primesc;
42dar v'am cunoscut că n'aveţi în voi iubirea lui Dumnezeu.
43Eu am venit în numele Tatălui Meu, dar voi nu Mă primiţi; dacă va veni altul în numele său însuşi, pe acela îl veţi primi!...
44Cum aţi putea voi să credeţi, voi, cei ce primiţi slavă unii de la alţii, iar slava cea de la unicul Dumnezeu nu o căutaţi?
45Să nu socotiţi că Eu vă voi învinui la Tatăl. Este cine să vă învinuiască: Moise, în care voi aţi nădăjduit.
46Că dacă l-aţi crede pe Moise, M'aţi crede şi pe Mine, fiindcă el despre Mine a scris.
47Iar dacă celor scrise de el nu le daţi crezare, cum veţi crede în cuvintele Mele?“