Săvârşită de Dumnezeu în sfera istorică a V. T.: Fc 18, 19; Dt 1, 17; 2 Par 24, 24; Is 1, 24; 2, 4; 3, 13; 35, 4; 42, 1; 58, 2; Ir 1, 16; 25, 31; Iz 28, 26; 45, 9; Am 5, 7; Mi 3, 8; Ps 9, 7; 9, 16; 75, 9; 98, 4; 110, 7; 139, 12; 145, 7; Ecc 12, 14; Sol 5, 18; Rm 3, 4.
Când este săvârşită de oameni trebuie să fie dreaptă: Iş 23, 1-3; Lv 19, 15; 19, 35; Dt 1, 16-17; 16, 18-19; 25, 1; 1 Rg 2, 10; 2 Rg 8, 15; 3 Rg 10, 9; 2 Par 9, 8; Is 58, 2; 63, 1; Ir 7, 5; 22, 3; Iz 18, 5; Sof 2, 3; Za 7, 9; Ps 71, 2; Pr 18, 5; Sol 5, 18; 9, 3.
Să fie făcută în faţa adunării: Ios 20, 1-6; 29, 9.
Să fie făcută ca pentru Domnul: 2 Par 19, 6.

Exemplu de judecată dreaptă şi înţeleaptă:
Judecata făcută de Solomon: 3 Rg 3.

Pricini de judecată:
Cel ce ucide e vrednic de ea: Mt 5, 21.
Cine mânie pe fratele său e vrednic de ea: Mt 5, 21.

Judecata ca eveniment eshatologic:
Scaunul de judecată al lui Hristos: Ir 23, 5; 2 Co 5, 10.
Judecarea neamurilor este vestită de Mântuitorul: Mt 12, 18;
Cel ce crede în Hristos nu este judecat: In 3, 18.
„Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata I-a dat-o Fiului“: In 5, 22; 5, 27.
Judecata lui Hristos este adevărată şi dreaptă: In 5, 30; 7, 24; 8, 16; 16, 8.
„Spre judecată am venit în lumea aceasta, pentru ca cei ce nu văd să vadă, iar cei ce văd să fie orbi“: In 9, 39.
Dreapta judecată a lui Dumnezeu: Rm 2.
Judecata veşnică: Evr 6, 2.
Judecata Desfrânatei celei mari: Ap 17, 1; 19, 2.

Hristos şi judecata lumii:
Iisus la judecată în faţa lui Pilat: Mt 27; Mc 15; Lc 23.