Este sinonim parţial al termenului de ispăşire şi al celui de mântuire.

Izbăvirea celor din Legea veche:
- a lui Israel: Iş 15, 13; Jd 6, 8; Ne 9, 28; Est 10, 3; Is 44, 6; 46; 48, 17; 1 Mac 4, 9; 2 Mac 1, 25; 3 Mac 6, 13; Lc 1, 74; FA 7, 25; Idt 5.
- a lui David: 2 Rg 22, 1-2; 22, 18; 22, 20.
- a lui Pavel: 2 Tim 3, 11; 4, 17.
- a celor trei prieteni: Tin 65; 1 Mac 2, 59.
- a demonizatului: Lc 8, 36.
- a fost făgăduită poporului lui Israel: Is 33; Lc 24, 21.

Dumnezeu este Izbăvitorul: Is 59, 20; Ir 50, 34; Dn 6, 28; Ps 17, 2; 69, 5; 143, 2; Mt 6, 13; Lc 11, 4; Rm 11, 26.

Are şi sens mesianic în lumina faptului că ea:
A fost adusă credincioşilor de Mântuitorul: Rm 6, 18; 2 Co 1, 10; 1 Tes 1, 11.