Ca formă de manifestare administrativ-monarhică:
Îndreptăţirea celui drept faţă de ceilalţi semeni: 3 Rg 8, 32; 2 Par 6, 23; Is 53, 11.
Îndreptăţirea de a aduna birul: 3 Rg 9, 15.
Trebuie cerută şi dobândită ca dar de la Domnul:
Pentru a dobândi îndreptăţirea se cere mărturisirea păcatelor: Is 43, 26.
Ea vine de la Domnul: Is 45, 25; 50, 8; Ps 18, 9; 50, 4; Tob 3, 5; Rm 3, 4; 8, 30; 8, 33.
Prin credinţă: Rm 3, 20, 28; 5, 1; Ga 2, 16; 3, 8; 3, 11; 3, 24; 5, 5; Flp 3, 9; Iac 2, 21-22.
Iubirea celor trecătoare nu te îndreptăţeşte, nu te izbăveşte:
Cel ce iubeşte aurul nu va fi îndreptăţit: Sir 31, 5.
Hristos - izvorul îndreptăţirii:
„Că`ntru El oricine crede este îndreptăţit“: FA 13, 39.
„cei ce împlinesc legea, aceia se vor îndreptăţi“: Rm 2, 13.
Cu harul lui Hristos: Rm 3, 24; 10, 4; 1 Co 6, 11.
Hristos a înviat pentru îndreptăţirea noastră: Rm 4, 25.