DEFĂIMARE

Defăimarea lui Dumnezeu de către necredincioşi prin cuvinte şi fapte: 1 Rg 3, 13; 3 Rg 21, 10; 2 Par 32, 17; Is 52, 5.

Este pedepsită cu moartea: 3 Rg 21, 13; Dn 3, 29.

Se realizează şi prin idolatrie: Ne 9, 18.

Dumnezeu, a fost defăimat de Israel şi Iuda: Ir 5, 11; Ps 73, 11.

Defăimarea iese din inimă: Mt 15, 19; Mc 7, 21-23.

Ea spurcă pe om: Mt 15, 19-20; Mc 7, 21-23.

Slujitorii adevărului au fost defăimaţi:
Hristos a fost defăimat: Mt 28, 39; Mc 8, 31; 15, 29; Lc 9, 22; 22, 65; 23, 39; FA 18, 6.
Apostolii au fost defăimaţi: FA 13, 45; Rm 3, 8; 1 Co 4, 13; Evr 10, 33; 3 In 10; Iuda 10.