CAP

Ca mădular al trupului:
Fc 3, 15; 40, 16-19; 48, 14; 49, 26; Iş 29, 6-7; Dt 33, 16; Ps 73, 14; Mt 4, 9-11; Mc 6, 24; In 19, 30; FA 18, 6; Ap 1, 14.
Capul jertfei: Iş 29, 10, 15; Lv 1, 4; Dt 21, 6.
Dumnezeu înalţă; capul meu: Ps 3, 3; 26, 6; ne încununează: Ps 20, 3; Pr 4, 9; cere ungerea capului nostru: Ps 22, 5; Ecc 9, 8; Mt 6, 17.
Să nu te juri pe capul tău:
Mt 5, 36.
Fiul Omului nu are unde să-Şi plece capul: Mt 8, 20; Lc 9, 58.
Ungerea capului lui Iisus: Mt 26, 7; Mc 14, 3; Lc 7, 38, 44-46; In 11, 2; 12, 3.
Patimile lui Iisus: Mt 27, 29-30, 37; Mc 15, 17-19; In 19, 2, 30.
Nici un fir din capul vostru nu va pieri: Mt 10, 30; Lc 21, 18.

Exprimări cu sens figurat:
Fărădelegile covârşesc capul: Ps 37, 4.
Piatra cea din capul unghiului: Ps 117, 22; Mt 21, 42; Mc 12, 10; Lc 20, 17; FA 4, 11; Ef 2, 4; 1 Ptr 2, 6.
Capul mesei: Mt 23, 6.

Cu sensul de conducător:
Hristos este capul bărbatului şi al Bisericii: 1 Co 11, 3-16; Ef 4, 15-16; cap. 5; Col 1, 18; 2, 19.
Conducătorii sunt socotiţi capi ai poporului: 15, 15; 16, 22; 34, 31; Dt 32, 42:

A-şi pierde capul: Dt 32, 28.