„Prin prezenta,
Preacuvioşia noastră,
Vă îmbrăţisăm frăţeşte întru Domnul.
Cu multă tristeţe şi surprindere am luat cunoştinţă de emiterea mandatului de reţinere în vederea arestării Preacuvioşiei Voastre.
O durere adâncă ne pricinuieşte, precum întregii comunităţi aghiorite, emiterea precipitată şi trimiterea mandatului de reţinere în preziua luminatului praznic al Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, graba neexplicată şi mobilizarea unei puternice forţe poliţieneşti, precum şi trimiterea urgentă a procurorului, încălcându-se rânduielile aghiorite, pentru reţinerea Dumneavoastră, ca şi cum ar fi vorba de persoana unui răufăcător deosebit de periculos. Aceste acţiuni ofensează sentimentul religios al poporului credincios, al Preasfintei noastre Biserici şi a monahismului aghiorit.
Sfinţi părinţi şi fraţi, împreună luăm parte la durerea, la nemaiîntâlnita încercare şi la crucea pe care o ridicaţi în această sfântă zi, în care cu nedreptate este defăimat şi purtat în închisoare Părintele Vostru duhovnicesc, cunoscut din tinereţile sale pentru dragostea pentru Biserică şi monahism, pentru îndelungata slujire atât în Sfânta Voastră Mănăstire, cât şi, în general, în Sfântul Munte. Într-atât, încât prin persoana sa este lezată întreaga frăţie aghiorită.
Împreună părtaşi şi împreună pătimitori la această încercare a Voastră, ne exprimăm prin prezenta noastră scrisoare pecetluită de Sfânta Chinotită, întreaga susţinere a Sfintei Chinotite, înconjurându-l pe sfântul egumen cu neştirbită încredere, respect şi sincera noastră dragoste în Hristos.
Vă urăm din inimă ca Întruparea mântuitoare a Domnului nostru, prin mijlocirea Întâistătătoarei acestui loc, a Născătoarei de Dumnezeu, să Vă întărească, să Vă pună un sfârşit bun încercării acesteia şi să împrăştie adunările vrăjmaşului şi ale duşmanilor Bisericii.
Cu acestea, vă salutăm cu multă dragoste în Domnul şi iubire frăţească.
Adunaţi în sinaxă,
Toţi reprezentanţii şi mai marii celor 20 de Sfinte Mânăstiri ale Sfântului Munte Athos”
Cuvântul Părintelui Nectarie Mulatiótis către români
adresat la manifestaţia de protest de la Curtea de Apel şi de la Poliţia Generală a Atenei
Preluat de pe site-ul ortodox Razbointrucuvant.ro
Graiul Ortodox, prezent la manifestaţia de protest împotriva măsurii abuzive de arestare preventivă a Stareţului Efrem, a cerut Părintelui Nectarie Mulatiótis – unul dintre oamenii care a stat alături de Stareţ în aceste momente grele – un cuvânt către creştinii din România.
Graiul Ortodox: Părinte, Stareţul Efrem este foarte iubit şi cunoscut în România, pe care a vizitat-o de mai multe ori. Spuneţi-ne un cuvânt pentru creştinii români care sunt scandalizaţi şi nu ştiu, nu înţeleg ce se întâmplă.
Părintele Nectarie Mulatiótis: Gheronda Efrem… în Grecia începe o prigoană, prin toate câte au avut loc, încearcă în acest moment să lovească în Sfântul Munte. Părintele Efrem nu a făcut nimic decât să apere averea mănăstirii pe care statul vrea să o ia. Pentru că apără averea mănăstirii, exact din acest motiv, îl persecută şi îl arestează preventiv. Infracţiunea lui care este? Faptul că apără averea mănăstirii sale. Acesta este însă doar pretextul, în fapt vor să lovească în Sfântul Munte. La fel cum a fost cu Hristos, despre care au spus că vrea să devină împărat şi de aceea I-au pus sus pe Cruce „Împăratul iudeilor”. Însă nu aceasta era realitatea, ştim foarte bine de ce L-au răstignit evreii. La fel şi acum ştim de ce este persecutat Gheronda: pentru că vor să lovească Sfântul Munte, iar Gheronda Efrem, cu întreaga sa personalitate, ca, de altfel, toate mănăstirile Sfântului Munte, sprijină Ortodoxia. Începe deci un mare război împotriva Ortodoxiei. Şi de aceea, vedeţi, toate Patriarhiile, acum am aflat că Patriarhia Georgiei, Patriarhia Moscovei şi alte Biserici, şi Biserica Greciei, tot Sfântul Munte este de partea lui Gheronda Efrem. La şi creştinii care s-au revoltat când au aflat ce s-a întâmplat, că de la Sfântul Munte este adus aici Gheronda, ne-am adunat acum să ne arătăm sprijinul, să fim ca Simon Cirineul care L-a ajutat pe Hristos şi I-a ridicat Crucea. Aşteptăm şi din partea Bisericii Române să ia partea şi poziţia Bisericii Greciei şi să sprijine Sfântul Munte, să sprijine monahismul – şi suntem siguri că o va face – să-l sprijine pe Gheronda Efrem. [...]
Unora le e ciudă de isteţimea lui Efrem
Preluat de pe site-ul ortodox Presaortodoxa.wordpress.com
de Pr. Nektarie Moulatziotis, Egumenul Sfintei Mănăstiri Trikorfu
Este limpede că mass-media dirijează opinia publică în ce direcţie vrea ea. Reuşesc, astfel, datorită puterii pe care o au, să impună asupra unora mai mici sau mai mari, mai puternici sau mai slabi, mai bogaţi sau mai săraci, guvernanţi sau oameni din popor, opinia că evenimentele sunt întotdeauna aşa precum le spun ei, cei din mass-media.
Democraţia mass-mediei impune ca atunci când cineva nu este de acord cu ei, să nu-l lase să-şi exprime punctul de vedere, fie întrerupându-l, fie făcându-l să dispară urgent din cadru.
Pe spinarea oamenilor, ei creează senzaţie, de cele mai mult ori fără niciun conţinut. Acest lucru credem că se petrece şi în cazul Egumenului Sfintei şi Marii Mânăstiri a Vatopaidiului, Arhimandritul Efrem.
Ce au reuşit ziariştii? Să-l prezinte pe Egumenul Efrem ca vinovat ! Dar când îi iei la întrebări privind la ceea ce a făcut şi care este fărădelegea comisă de acesta, atunci lucrurile devin dificile… Toţi îţi răspund „Este vinovat pentru toate alea care se aud la televizor”. Adică?, întreabă cineva cu bun simţ…
Adică, faptul că apără proprietatea Sfintei lui Mânăstiri este fărădelegea lui? Vinovat ar fi dacă ar lăsa-o neprotejată ! Fiecare Egumen este responsabil moral şi în faţa legii să protejeze proprietatea Mânăstirii lui, de-ar fi mică sau uriaşă.
Printre altele, din miile de Mânăstiri greceşti, doar 20, 30 au mari proprietăţi. Proprietatea Mânăstirii nu este proprietatea personală a Egumenului, căci nu a adus-o de la maică-sa sau de la taică-său, ca să o poată dărui statului sau altcuiva. Proprietatea a fost dată Mânăstirii de Împăraţi evlavioşi, de boieri evlavioşi şi de credincioşi evlavioşi.
Dacă ar zice că respectivul ar delapida proprietatea Mânăstirii şi ar împărţi-o prietenilor şi rudelor, că ar fi găsit conturi personale de milioane de euro pe numele Egumenului, atunci ar fi vinovat. Dar toată proprietatea este pe numele Mânăstirii. Pe drept o apără şi pentru asta este vrednic de cinste, nu de certare.
Spun mulţi că s-a scandalizat poporul. Ce a făcut Egumenul de s-a scandalizat poporul? A apărat proprietatea Mânăstirii. Ce ar fi vrut, să o lase la mâna răpitorilor adecvaţi pentru a o sfâşia?
Din cauza scandalului, zic alţii, să demisioneze şi să se aleagă alt Egumen. Noi întrebăm: noul Egumen va lăsa neprotejată proprietatea Sfintei Mânăstiri a Vatopaidiului? Bineînţeles că nu, ci va lupta şi acela în acelaşi mod să apere proprietatea pe care a primit-o.
Atunci, pentru ce să se schimbe Egumenul? Păi, pentru ca să satisfacem ziariştii care, prin modul în care au prezentat tem, au scandalizat poporul şi au reuşit să-l întoarcă împotriva Egumenului Efrem şi contra Monahismului.
De asemenea, alţii zic că a scandalizat prin comportamentul arogant afişat în Parlament. Dar cine o spune că a avut un comportament arogant atunci când s-a prezentat înaintea Parlamentului? Aceiaşi ziarişti ne-o servesc. Voi aţi văzut ori ascultat ceva arogant ieşind din gura Egumenului? Pentru că noi n-am văzut nimic. Unii dintre ziarişti încearcă să ne facă să credem că, de fapt, Egumenul Efrem este un monstru !
Şi mai sunt şi alţii, care zic că „de ce se plimbă prin ministere Egumenul”? Noi răspundem: Ştiţi că în fiecare zi, Mitropoliţi, Egumeni şi preoţi au treburi pe la diverse ministere deoarece sunt persoane juridice şi publice? De aceea a făcut-o şi Eguenul Efrem, apărând proprietatea Mânăstirii lui.
Dacă ar fi fot pusă în pericol proprietatea fiecăruia dintre noi, nu am fi făcut acelaşi lucru? Îl judecăm acum pe Egumen pentru că a încercat să ocrotească proprietatea Mânăstirii lui?
Alţii pretind că averile Mânăstirii ar fi uriaşe. Dar şi Mânăstirea, cu metoacele ei, este uriaşă, din moment ce în total acoperă o suprafaţă de 75000 de metri pătraţi. Dacă i-am aşeza în lungime, ar ieşi o Mănăstire de 75 de kilometri lungime, adică ar începe în Atena şi s-ar termina în Corint ! Este o Mănăstire imperială, au ctitorit-o Împăraţi evlavioşi, din această cauză este uriaşă şi de aceea are şi o proprietate uriaşă.
Dar un astfel de grup de clădiri este firesc să necesite milioane de euro pentru a fi în bunăstare, în întreţinere şi funcţionare. Doar motorina care este necesară pentru încălzire costă zeci de mii de euro. Uriaşe clădiri, cu cheltuieli uriaşe de întreţinere şi funcţionare.
Dar de ce, se întreabă unii, să-şi facă Sfânta Mânăstire societate comercială, şi încă offshore? Iarăşi, cele mai multe dintre televiziuni nu spun adevărul. Pe vremuri, Mânăstirile vindeau brânză, lapte, miere, ulei etc. pentru a putea supravieţui. Astăzi, însă, dacă îndrăzneşti să vinzi fără bon de casă, fără TVA, fără toate procedurile legale prevăzute de stat, Procuratura, Garda Financiară şi toate oficiile publice te vor aranja să mergi un pic la puşcărie.
Au trecut anii în care dădeai un bidon de ulei pentru un sac de grâu. Acum este necesar să ai societate comercială, facturi etc. pentru a fi în legalitate. Chiar şi Sfintele Mânăstiri au fost obligate să respecte această legislaţie.
În consecinţă, foarte bine a făcut Sfânta Mânăstire că şi-a făcut societate comercială. Având o întinsă proprietate imobiliară şi economică pe care nu a furat-o de la nimeni şi care îi este necesară pentru buna funcţionare, continuare şi existenţă, foarte bine a făcut Egumenul, găsind cel mai bun mod de a asigura proprietatea, în beneficiul Mânăstirii lui.
Egumenul este responsabil, conform Sfintelor Canoane şi după lege, să acţioneze în beneficiul Sfintei Mânăstiri. Nimic ilegal nu s-a auzit să fi săvârşit vreodată.
Ce este o societate comercială offshore? Toţi ştim ce este o societate comercială obişnuită. Una offshore diferă prin faptul că-şi are sediul în afara oricăror graniţe statale.
Dacă Egumenul s-a asigurat că proprietatea Mânăstirii va aduce mai mult venit decât dacă banii ei s-ar fi aflat la Banca Naţională sau la altă societate cu sediul în Grecia, de ce să nu facă, în beneficiul Mânăstirii, o societate comercială cu sediul în afara ţării?
Printre altele, acest lucru înseamnă offshore: societate comercială fără frontiere. Este un lucru permis de legislaţia grecească. Nu cumva, în beneficiul lor, marii întreprinzători sau armatorii nu arborează drapele străine pe corăbiile lor, chiar dacă sunt greceşti? Îndrăznesc, însă, ziariştii să acuze pentru aceasta pe cineva? Bineînţeles că nu, deoarece ziua următoare şi-ar petrece-o acasă, concediaţi fiind.
Doar Biserica şi Sfânta şi Marea Mânăstire a Vatopaidiului sau alte Mânăstiri pot ei să le înjosească şi să le învinuiască fără cea mai mică teamă. Este îndeobşte cunoscut că Marile Mânăstiri au mari venituri, dar şi mari cheltuieli, de aceea şi pot face o uriaşă lucrare filantropică, socială şi misionară.
Aceşti domni doresc ca Biserica să rămână fără proprietate, ca s-o învinuiască mai apoi pentru că nu face nici o lucrare socială. Vor ca Biserica să fie un leu fără dinţi. Dintotdeauna au existat Sfinte Mânăstiri care erau şi foarte bogate, deoarece Împăraţii şi alţi guvernanţi i-au acordat privilegii sau proprietăţi economice sau imobiliare. Dar şi dintotdeauna, Sfintele Mânăstiri au săvârşit o dovedită şi uriaşă activitate socială. Atunci când a fost nevoie, au dat totul pentru eliberarea Neamului.
Unora, astăzi ziarişti, neştiind ce înseamnă Monahism, nici ce sunt ascetismul şi pustnicii, le este foarte firesc să nu cunoască faptul că, din începuturi, Mânăstirile chinoviale au avut proprietăţi uriaşe datorită înseşi activităţii lor.
Bineînţeles că istoria dovedeşte că Mânăstirile acestea aveau şi activităţi economice în vremea lor, fără de care menţinerea şi zidirea Sfintelor Mânăstiri nu ar fi fost cu putinţă, precum nici lucrarea socială şi misionară.
Mânăstirile chinoviale au fost, sunt şi vor fi stupi de albine active. Nu sunt asceţi în pustie. Să citim puţină istorie bisericească ca să aflăm cine este monahul şi cine este pustnicul.
Dacă ne întoarcem înapoi în timp la anul 1100 şi mergem în Sfântul Munte să vedem cele 20 de Mânăstiri de acolo, ne vom încredinţa că erau nişte cetăţi somptuoase înlăuntrul cărora monahii trăiau în comun, ele fiind ctitorite de Împăraţi evlavioşi şi sfinţi Egumeni. La fel şi în Patmos, unde întreaga insulă a fost dăruită Cuviosului Hristodul, pentru întreţinerea şi supravieţuirea Sfintei lui Mânăstiri.
Faptul că Sfintele Mânăstiri ale Sfântului Munte şi alte vechi Mânăstiri trăiesc şi se menţin în picioare până astăzi, este dovada că au fost construite din cele mai bune şi desăvârşite materiale care au existat în vremea respectivă şi, printre altele, de aceea nu se surpă nici în ziua de astăzi.
Dacă le-ar fi văzut aşa cum arătau nou-zidite la anul 1100, unii dintre ziariştii contemporani ar fi spus că monahii locuiau în palate ! Această confuzie o fac, din nefericire, chiar şi unii credincioşi, datorită faptului că încurcă ascetismul cu monahismul, iar acest lucru, deoarece, chiar dacă cred, nu au legătură esenţială cu viaţa Bisericii.
Biserica trebuie să fie bogată şi Episcopul sărac.
Enoria trebuie să fie bogată şi Părintele sărac.
Mânăstirea trebuie să fie bogată şi călugărul fără nimic în proprietatea sa.
Doar astfel poate Biserica să facă activitate de ctitorire, filantropică, socială, şi misionară. O Biserică săracă nu poate face nimic.
Care a fost, deci, greşeala Egumenului Efrem? Aceea că a apărat şi că apără şi că a îmbogăţit pe căi legale proprietatea Sfintei lui Mânăstiri? Dar aceasta i-a fost sarcina, altfel Sfânta Epistasie a Sfântului Munte să-l aşeze în banca acuzaţilor pentru lepădarea obligaţiilor.
Mai degrabă este vrednic de felicitări pentru câte a făcut. Nu cumva a făcut ceva pentru sine? Nu cumva a făcut înşelăciuni? A ascuns din bani? NU ! Deoarece îl învinuiesc şi îl ocărăsc public destui ziarişti care au tras după ei şi o mare parte din popor?
Nu cumva nu îi iartă faptul că nu este prostul lor, ci isteţ şi deştept? Sau nu care cumva vor unii ziarişti ca monahii să fie proşti?
Să stăm împotriva acestei grele nedreptăţi care este făcută Egumenului Efrem şi Monahismului nostru. După cum am scris şi în alte articole, altul este scopul acestor domni. Noi să ne îngrijim să nu cădem în cursa urzită de ei.
Stareţul Mănăstirii Vatoped din Sfântul Munte Athos, Părintele Arhim. Efrem a fost arestat în ajunul Crăciunului. Acest fapt este împotriva Ortodoxiei! La rugămintea părinţilor de la Vatoped strângem adeziuni pentru eliberarea părintelui Efrem, adresate către preşedintele republicii Elene. Dacă doriţi să vă solidarizaţi la această petiţie vă rog să trimiteţi numele şi prenumele, seria şi nr. actului de identitate pe adresa de e-mail: manastirea_dervent2003 @ yahoo.com. Dacă aveţi posibilitatea puteţi semna online pe internet: www.freegerontaefraim.com.
