— are două înţelesuri: sfetoc, în Moldova se numeşte pămătuful (mănunchiul) de busuioc cu care preotul stropeşte cu aghiazmă casele credincioşilor când merge cu botezul; derivă din slv. ţveaţ = „floare“; al doilea înţeles al acestui cuvânt este „lumină“, folosit în Oltenia şi denumeşte inscripţia ce se pune pe icoana unui sfânt cu numele lui, precum şi inscripţia de pe ruloul ce stă în mâna sfântului şi pe care se află scris un verset din Sfânta Scriptură.