Dicţionar - Sfânta Mănăstire Dervent


Sfânta Mănăstire Dervent » Dicţionar » mişnah Formularul 3.5% ]
Abonare la
Buletinul Informativ
www.DERVENT.ro

Email:

» Dervent
» Prezentare
» Istoric
» Daruri
» Mănăstirea
» Grup Psaltic
» Album
» Biserica cea Nouă

» ROSTIRI
» Editoriale
» Ortodoxie
» Ecumenism
» Ştiri
» Bioetică
» Istorice
» Poezii
» Hărţi

» Publicaţii

» Rugăciuni
» Liturghia
» Proscomidia
» Rânduiala...
» Acatiste
» Paraclise
» Slujbe
» Alte Rugăciuni

» Cugetări

» Dicţionar

» Proiecte

» Pomelnice

» Felicitări

» Multimedia

» Donaţii
» Formular 3,5%

» Link-uri

» Contact
www.arhiepiscopiatomisului.ro
A
B
C
D
E
F
G
H
I
Î
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
Ş
T
Ţ
U
V
W
X
Y
Z

mişnah

(ebr. „repetare“)
— este numele dat comentariilor legilor iudaice cuprinse în Tora. Aceste comentarii (mişnah) făcute de rabini erudiţi, au constituit Tora (Legea) orală, socotită însă tot de inspiraţie divină. Transmise din generaţie în generaţie, erau considerate ca provenind de Ia Moise şi având putere de lege, ca şi Tora scrisă. Se crede că începutul lor datează mai ales de după întoarcerea din robia babiloniană. Ele au constituit aşa numitele Midraş (studii de exegeză) ale literaturii rabinice. Aceste midraş (studii) asupra textelor legislative ale Vechiului Testament purtau numele de Halakhah („drum de urmat“), iar cele asupra textelor istorice şi morale se numeau Haggadah (învăţământ). Toate aceste midraş împreună au format Mişnah. Pe vremea Mântuitorului, ele erau fixate în scris. Mişnah formau adevărate coduri de legi juridico-religioase şi fixarea lor în scris a început-o rabinul Aqiba ben Josef „părintele rabinismului“, prin sec. II d.Hr. Cea mai vestită Mişna a fost cea redactată de Iuda Ha Nasi (Iuda cel Sfânt) 164-217, şeful şcolii rabinice din Tiberiada. Mişna, care cuprindea date despre sărbători sfinte, purificări, legislaţii privitoare la familie, societate ş.a., a mai fost redactată spre a i se adăuga toate tradiţiile. Ultima formă ce i s-a dat, în urma comentariilor din sec. III — IV, s-a numit Gemara. Gemara împreună cu Mişna formează Talmudul. Fiindcă comentatorii Gemarei au fost şi din Ierusalim şi din Babilon, Talmudul poartă numele de „Talmudul din Ierusalim“ şi „Talmudul din Babilon“, acesta din urmă fiind mult mai mare şi mai important, cuprinzând pe lângă texte cu caracter juridic şi multe altele ca: legende, povestiri, date ştiinţifice şi vrăjitorii. Talmudul a avut o influenţă foarte mare asupra iudaismului, conţinutul lui provocând multe speculaţii care au contribuit la formarea pietăţii iudaice şi au dus la kabalism (cabalism).

Vezi şi kabala


Site-ul - Sfinţii Închisorilor
„Să ne cunoaştem trecutul!“
Acasă Dervent Rostiri Publicaţii Dicţionar Proiecte Cugetări
Pomelnice Felicitări Multimedia Link-uri Donaţii Regulament Contact