(λόγος, ὁ — logos = cuvânt)

— Raţiunea supremă, Cuvântul, cum este numit în Sf. Scriptură, este Dumnezeu însuşi, Desăvârşirea însăşi: „La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul“ (Ioan 1, 1). „Logosul divin a fost învăţătorul tuturor creaturilor raţionale: El a învăţat deopotrivă pe evrei, prin Moise şi prooroci, cât şi pe păgâni, prin filozofi — afirmă Clement Alexandrinul. Lumea păgână — zicea el — a menţinut, prin lumina minţii filozofilor, un semn al harului, o călăuzire divină, prin Logos“ (Stromata I). Sf. Iustin Martirul spune despre Socrate că a trăit în conformitate cu Logosul şi a fost creştin înainte de vreme — de creştinism (Clement Alexandrinul, Apologia I, 40; v. şi Filocalia, vol. 8, p. 292-293).