arianism
doctrină eretică susţinută de preotul Arie din Alexandria (Egipt) în sec. IV. Arie nega dumnezeirea Fiului, susţinând că Acesta nu este decât o fiinţă creată din nimic, în timp, având altă substanţă sau fire decât Tatăl. Această erezie a fost condamnată la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, care a stabilit dreapta învăţătură a Bisericii: Fiul este Dumnezeu adevărat, născut iar nu făcut, de o fiinţă cu Tatăl (Niceea, 325). Arianismul s-a răspândit şi pe teritoriul ţării noastre prin goţi, al căror episcop, Ulfila, era arian, (sec. IV) (Dicţionar de istorie veche a României, Bucureşti, 1976.).
|