(sec. XV-XVI)

— reformator religios, se ridică împotriva catolicismului, pe care-l acuză de practica indulgenţelor şi de numeroase abuzuri; reneagă ierarhia bisericească, celibatul preoţilor, monahismul, missa (rânduiala slujbei catolice) şi tot ce nu se putea demonstra prin Sfânta Scriptură, pe care o consideră singurul izvor al religiei creştine. Ca urmare, părăseşte preoţia din Biserica Romano-Catolică, înfiinţându-şi propriul său ordin religios, care se va numi Zwinglianism; se căsătoreşte şi, ca preot reformat, nu mai recunoaşte altă autoritate religioasă decât cea întemeiată de el pe baza Evangheliei. Biserica evanghelică condusă de el înlătură din locaşul de cult altarele, icoanele, crucile, lumânările. După moartea sa, zwinglianiştii se vor integra în confesiunea protestantă întemeiată de Luther şi Calvin.