— episcop al Tomisului şi Sciţiei (392-402 d.Hr.). A predicat printre goţii şi hunii năvălitori, care-l numeau „zeul romanilor“; a fost prieten al Sf. Ioan Hrisostom. Un alt Theotimos e, în a doua jumătate a sec. V, apărător al credinţei ortodoxe, aşa cum s-a stabilit învăţătura ei la Sinodul de la Calcedon (451) şi pe care Theotimos o înfăţişează, într-o scrisoare apologetică, împăratului Leon (Dicţionar de istorie veche a României, Bucureşti, 1976.).