Dicţionar - Sfânta Mănăstire Dervent


Sfânta Mănăstire Dervent » Dicţionar » Parusia Formularul 3.5% ]
Abonare la
Buletinul Informativ
www.DERVENT.ro

Email:

» Dervent
» Prezentare
» Istoric
» Daruri
» Mănăstirea
» Grup Psaltic
» Album
» Biserica cea Nouă

» ROSTIRI
» Editoriale
» Ortodoxie
» Ecumenism
» Ştiri
» Bioetică
» Istorice
» Poezii
» Hărţi

» Publicaţii

» Rugăciuni
» Liturghia
» Proscomidia
» Rânduiala...
» Acatiste
» Paraclise
» Slujbe
» Alte Rugăciuni

» Cugetări

» Dicţionar

» Proiecte

» Pomelnice

» Felicitări

» Multimedia

» Donaţii
» Formular 3,5%

» Link-uri

» Contact
www.arhiepiscopiatomisului.ro
A
B
C
D
E
F
G
H
I
Î
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
Ş
T
Ţ
U
V
W
X
Y
Z

Parusia

(παρουσία, ἡ — parusia, i = prezenţă; παρουσία, ἡ δευτέρα — parusia i deitera = a doua venire)
— dogma creştină despre a doua venire a Domnului Hristos cuprinsă în Simbolul credinţei: „Şi iarăşi va să vie cu slavă, să judece viii şi morţii...“ (art. VIII). Atunci va avea loc Judecata de Apoi (vezi Judecata viitoare ). A doua venire a Mântuitorului, despre care găsim referiri în numeroase locuri din Sf. Scriptură, va fi într-un timp necunoscut oamenilor şi chiar îngerilor, ci numai lui Dumnezeu-Tatăl: „Iar de ziua şi de ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl“ (Matei 24,36). Acesta este răspunsul pe care Mântuitorul îl dă Apostolilor, cu care vorbind despre cele ce vor fi, aceştia Îl întreabă: ,,Spune nouă când vor fi acestea şi care este semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului?“ (Matei 24, 3); îndemnându-i să fie pregătiţi, le spune „Parabola celor zece fecioare“, care este un avertisment pentru toţi creştinii, din toate timpurile: „Privegheaţi deci, că nu ştiţi în care zi vine Domnul vostru“ (Matei 24, 42). Răspunzându-le care va fi „semnul“, Mântuitorul le-a vorbit despre unele semne ce vor vesti sfârşitul şi a doua Sa venire: predicarea Evangheliei la toate popoarele şi creştinarea lor şi a evreilor, „că împietrirea s-a făcut lui Israel în parte, până ce va intra tot numărul neamurilor. Şi astfel întregul Israel se va mântui...“ (Romani 11, 25-26); „Se va propovădui această Evanghelie a împărăţiei în toată lumea spre mărturie la toate neamurile; şi atunci va veni sfârşitul“ (Matei 24, 14). A doua venire va fi precedată de venirea pe pământ a profeţilor Vechiului Testament, Enoh şi Ilie, care vor predica pe Hristos, dar vor fi răpuşi de Antihrist, duşmanul neîmpăcat al lui Hristos (Apocalipsa 11,3, 6-7: „Şi voi da putere celor doi martori ai mei şi vor prooroci... Aceştia au putere să închidă cerul, ca ploaia să nu plouă în zilele proorociei lor, şi putere au peste ape... Iar când vor isprăvi cu mărturia lor, fiara care se ridică din adânc va face război cu ei, şi-i va birui şi-i va omorî“). Apariţia lui Antihrist (simbol al răutăţii, duşmanul lui Hristos) va fi la sfârşitul lumii spre a combate pe Hristos, dar Antihrist va fi supus la a doua venire a Domnului: „Şi atunci se va arăta cel fără de lege, pe care Domnul Iisus îl va ucide cu suflarea gurii Sale şi-l va nimici cu strălucirea venirii Sale. Iar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui satan, însoţită de tot felul de puteri şi de semne şi de minuni mincinoase“ (II Tesaloniceni 2, 8-9). Mântuitorul arată Apostolilor o parte din aceste semne, care, deşi totdeauna au existat, atunci vor avea un caracter predominant: „Căci se va ridica neam peste neam şi împărăţie peste împărăţie şi va fi foamete şi ciumă şi cutremure... nu vă speriaţi, căci trebuie să fie toate, dar încă nu este sfârşitul... Căci se vor ridica hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi şi vor da semne mari şi chiar minuni, ca să amăgească, de va fi cu putinţă, şi pe cei aleşi“ (Matei 24, 7, 6 şi 24). Natura va vesti venirea a doua prin catastrofe, iar în final prin proiectarea pe cer a semnului Sfintei Cruci („semnul Fiului Omului): „Iar... soarele se va întuneca şi luna nu va mai da lumina ei, iar stelele vor cădea din cer şi puterile cerului se vor zgudui. Atunci se va arăta pe cer semnul Fiului Omului şi vor plânge toate neamurile pământului şi vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere şi cu slavă multă“ (Matei 24, 29-30). Atunci, la a doua venire, Mântuitorul va face şi Judecata universală, când fiecăruia i se va da pedeapsa şi răsplata definitivă: „Căci Fiul Omului va să vină întru slava Tatălui Său, cu îngerii Săi; şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele sale“ (Matei 16,27) (vezi şi Judecata de apoi ). Parusia se mai numeşte în unele regiuni (ca nordul Moldovei) şi pomenirea individuală şi neîntreruptă a morţilor, la toate liturghiile din cursul unui an bisericesc, aşa cum se obişnuieşte la unele biserici parohiale.


Site-ul Sfaturi Ortodoxe
Acasă Dervent Rostiri Publicaţii Dicţionar Proiecte Cugetări
Pomelnice Felicitări Multimedia Link-uri Donaţii Regulament Contact