(gr. μεζοπρόρος — mezoproros = înainte; πρόδρομος, ὁ — prodromos = înainte mergător)

— ales de Dumnezeu să fie Înaintemergătorul lui Hristos, despre care Sf. Evanghelist Ioan spune: „Fost-a om trimis de la Dumnezeu, numele lui era Ioan. Acesta a venit spre mărturie, ca să mărturisească despre Lumină, ca toţi să creadă prin el“ (Ioan 1, 6-7). Ioan era fiul Elisabetei şi al lui Zaharia, preot la templul din Ierusalim. Îngerul le-a vestit naşterea pruncului, căruia le-a poruncit să-i pună numele Ioan, pe când ei erau foarte bătrâni. Naşterea Sf. Ioan Botezătorul e sărbătorită de Biserică la 24 iunie şi poartă în popor numele de Sânziene sau Drăgaică (vezi şi Sânziene ). Ioan a fost închinat templului, chiar de la naşterea sa. Crescând, el era foarte credincios şi a plecat în pustie ca să se desăvârşească, trăind o viaţă aspră de post şi rugăciune. Întorcându-se în mijlocul oamenilor, la vârsta de 30 de ani, el a început să propovăduiască şi să ceară oamenilor să creadă în Dumnezeu, spre a fi vrednici să-l primească pe Fiul Său, care urma să vină în curând. Ioan boteza, mărturisind: „Eu botez cu apă; dar în mijlocul vostru Se află Acela pe Care voi nu-L ştiţi, Cel care vine după mine, Care înainte de mine a fost şi Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintei... Şi eu nu-L cunoşteam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste Care vei vedea Duhul coborându-Se şi rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt. Şi eu am văzut şi am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu“ (Ioan 1,26-27 şi 33-34). „Şi în zilele acelea, Iisus a venit din Nazaretul Galileii şi S-a botezat în Iordan de către Ioan“ (Marcu 1, 8). Sfârşitul lui Ioan a fost tragic, tăindu-i-se capul, din porunca regelui Irod Antipa, a cărui viaţă imorală a fost aspru denunţată şi condamnată în predicile lui Ioan. Biserica creştină îl cinsteşte pe Ioan Botezătorul ca pe cel mai mare dintre sfinţi, după Fecioara Maria, iar iconografia ortodoxă îl reprezintă în icoana numită Deisis, rugându-se împreună cu ea, ca mijlocitori pentru păcatele oamenilor. În calendarul ortodox are mai multe zile de pomenire: 24 iunie, „Naşterea sa“; 7 ianuarie, ziua Sf. Ioan ca Botezător al Domnului; 29 august, „Tăierea capului Sf. Ioan“ — zi de post şi de rugăciune.