Dicţionar - Sfânta Mănăstire Dervent


Sfânta Mănăstire Dervent » Dicţionar » Râmeţi Formularul 2% ]
Abonare la
Buletinul Informativ
www.DERVENT.ro

Email:

» Dervent
» Prezentare
» Istoric
» Daruri
» Mănăstirea
» Grup Psaltic
» Album
» Biserica cea Nouă

» ROSTIRI
» Editoriale
» Ortodoxie
» Ecumenism
» Ştiri
» Bioetică
» Istorice
» Poezii
» Hărţi

» Publicaţii

» Rugăciuni
» Liturghia
» Proscomidia
» Rânduiala...
» Acatiste
» Paraclise
» Slujbe
» Alte Rugăciuni

» Cugetări

» Dicţionar

» Proiecte

» Pomelnice

» Felicitări

» Multimedia

» Donaţii
» Formular 2%

» Link-uri

» Contact
www.arhiepiscopiatomisului.ro
A
B
C
D
E
F
G
H
I
Î
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
Ş
T
Ţ
U
V
W
X
Y
Z

Râmeţi

— Mănăstirea Râmeţi (jud. Alba) are în incintă o biserică-monument istoric, care, în urma săpăturilor de restaurare, în 1989, a fost înălţată mai mult de doi metri şi adusă la suprafaţa solului. În urma cercetării fragmentelor păstrate din cele 7 straturi de pictură, s-a dedus că biserica ar fi fost zidită înainte de sec. XIV, deoarece primul strat de pictură datează de la începutul secolului respectiv, deci biserica exista dinainte. Un fragment din acest strat, păstrat în altar la proscomidiar, reprezintă scena „Punerii în mormânt“, iar alt fragment de pe peretele de răsărit al naosului arată o scenă de martiriu. Aceste cercetări întăresc adevărul istoric că în Transilvania exista o organizare bisericească superioară, cu un ierarh propriu în fruntea ei, având titlul de arhiepiscop şi o cultură autohtonă, încă înainte de sec. XIV Fragmentul din al doilea strat de pictură, păstrat pe arcada dintre pronaos şi naos, datează din 1377: „Am scris eu păcătosul rob al lui Dumnezeu, Mihail, adică zugravul de la Crişul Alb, cu încuviinţarea episcopului Ghelasie, în zilele regelui Ludovic, în anul 6885 (1377), luna iunie“. Scena pictată de deasupra inscripţiei, realizată cu o remarcabilă artă, reprezintă scena Deisis, având în centru pe Iisus Hristos, învăţător încadrat de şase personaje: trei de-o parte, trei de altă parte; două dintre ele, care stau lângă Iisus, cu mâinile întinse în rugăciune sunt Maica Domnului şi Sf. Ioan Botezătorul, iar celelalte sunt doi îngeri şi doi sfinţi militari. În stilul acestei picturi se observă mari afinităţi cu pictura bisericilor din Şara Românească, ceea ce dovedeşte că mănăstirea Râmeţi a constituit un centru de rezistenţă ortodoxă şi naţională pentru românii din Ardeal, păstrând permanent legătura cu românii de peste munţi, realitate consemnată şi de celelalte fragmente de pictură, din alte straturi, ca cel din 1483 şi cel din 1743, zugrăvit de Grigore Raniţe şi ucenicii săi, în stil post brâncovenesc.


Site-ul oficial al Arhiepiscopiei Tomisului
Acasă Dervent Rostiri Publicaţii Dicţionar Proiecte Cugetări
Pomelnice Felicitări Multimedia Link-uri Donaţii Regulament Contact