Cugetări Folositoare pentru SufletArhiva pentru Despre Frica de Dumnezeu[ Pagina = 1 ] [ Total = 11 înregistrări ] [ 10 înregistrări / pagină ] |
|
A zis avva Pimen: aşa cum fumul goneşte albinele, şi atunci li se ia roada dulce a muncii lor, la fel şi odihna trupului izgoneşte frica de Dumnezeu din suflet şi nimiceşte toate faptele bune. Pentru avva Pimen, Patericul Egiptean
|
A mai zis: socot că dacă omul nu-şi păzeşte inima cum trebuie, uită toate câte le-a auzit, nepăsător. Aşa că vrăjmaşul îşi găseşte loc în el, doborându-l. Tot aşa se stinge câte puţin candela îngrijită şi aprinsă, dacă nu i se pune ulei, şi apoi se înstăpâneşte întunericul asupra ei; ba mai mult, ci şi când îi dă târcoale şoarecele, ca să mănânce feştila, nu poate înainte de stingerea uleiului, dar dacă vede că nu mai are nu doar lumină, ci şi fierbinţeala şi-a pierdut-o, atunci vrând să tragă feştila, doboară şi candela, care dacă e de lut, se sparge, dar dacă e de aramă, stăpânul casei o găteşte iar. Tot aşa, dacă sufletul e nepăsător, câte puţin Duhul Sfânt se depărtează, până când la urmă i se stinge căldura, apoi vrăjmaşul nimiceşte însufleţirea inimii, prăpădind şi trupul prin răutate. Dacă acela este bine aşezat faţă de Dumnezeu, este doar târât spre nepăsare, iar Dumnezeu, milostiv fiind, pune în el frica de El şi gândul la cazne, făcându-l să fie treaz şi să aibă grijă pe viitor, cu multă hotărâre, până la venirea Lui.
Pentru avva Orsisios, Patericul Egiptean
|
L-au întrebat câţiva părinţi pe avva Macarie egipteanul: cum de este trupul tău slab, fie mânci, fie posteşti? Iar bătrânul le spuse: vreascul cu care întorci spuza e mistuit de foc; la fel dacă îşi curăţeşte omul cugetul în frica lui Dumnezeu, frica de Dumnezeu îi mistuie oasele. Pentru avva Macarie egipteanul, Patericul Egiptean
|
L-a întrebat un frate pe avva Cronie: În ce chip ajunge omul la smerenie? Prin frica lui Dumnezeu. Şi prin ce faptă ajunge la frica lui Dumnezeu? După mine, să se înfrâneze de la tot lucrul, să se dedea trudei trupeşti, şi, după puteri, să se gândească la ieşirea sa din trup şi la judecata lui Dumnezeu. Pentru avva Cronie, Patericul Egiptean
|
A mai zis iar: aşa cum făclia luminează în colţul ascuns, aşa şi frica de Dumnezeu, când ajunge în inima omului, o luminează, şi o învaţă toate virtuţile şi poruncile lui Dumnezeu.
Pentru avva Iacov, Patericul Egiptean
|
Tot el a spus: smerenia şi frica de Dumnezeu sunt mai presus de toate virtuţile. Pentru avva Ioan Colov, Patericul Egiptean
|
Cine de oameni nu se ruşinează, nici de Dumnezeu nu se înfricoşează. Proverb românesc
|
Tot el spunea: frica şi smerirea şi puţinătatea hranei şi jalea să fie mereu cu tine. Pentru Avva Euprepie, Patericul Egiptean
|
L-a întrebat un frate: Cum vine frica de Dumnezeu în suflet? Dacă are omul smerenie şi neagonisire, şi dacă nu-şi judecă aproapele, vine şi frica de Dumnezeu întru sufletul lui. Pentru Avva Euprepie, Patericul Egiptean
|
Când trăgea să moară, l-au văzut fraţii plângând şi i-au spus: şi tu te temi, părinte? Iar el le spuse: Într-adevăr frica mea din ceasul acesta mă însoţeşte de când m-am făcut monah.
Pentru Avva Arsenie, Patericul Egiptean
|